tu crezi ca mi-e usor
sa vad cum cazi sub mine,
cum iti rupi pana cu pana din aripi
doar ca sa mi le dai mie...
tu crezi cami-e usor
sa vad cum mori
cand eu zambesc

de data asta nu

pot. trebuie sa pot. nu am sa profit de ocazie. nu am sa mai profit de mine. s-a terminat.
de acum sunt puternica. nu te mai las sa ma distrugi bucata cu bucata.

-te deranjez?
-nu.
-plec daca vrei.
-nu! ramai. te rog.
-bine.
s-a intins langa ea in pat. si-a strecurat mana dupa umarul ei.

nu. nu pot sa rezist. nu pot. il vreau atat de mult. vreau atat de mult sa-i simt inima batand pe pieptul meu, suprapunandu-se cu a mea.
nu. trebuie. trebuie sa rezist.

s-a sprijinit in coate si se uita la el. parul lui ii curgea peste fata. i l-a dat la o parte.
a privit-o in ochi.

nu. te rog inchide-ti ochii. nu te mai uita la mine. si asa mi-e greu sa lupt. de tine mi-e cel mai frica. in fata ta cad mereu rapusa de sentimente.

-te urasc.
-de ce?
-pentru ca nu pot scapa, nu pot trece peste tine.
-dar nu vreau...
-nici eu. nu inteleg de ce sunt asa in preajma ta. in mod normal i-as scupia intre ochi pe cei care mi-ar face ce mi-ai facut tu. dar nu, eu mereu ma intorc la tine. habar nu ai cat de mult te...
-ma iuebesti?
-nu. te urasc.
-nu te cred.
si-a trantit capul pe perna. se uita in tavan.

oriunde mai bine decat in ochii tai.

-stii ca o sa te sarut. nu?
-da. stiu.
-si nu faci nimic?
-ce sa fac?
-nimic...

isi misca degetele in parul ei, apoi ii intoarse fata spre el. se ridica deasupra ei, sprijinindu-se in cot. apoi o rapuse cu privirea.

e ca atunci. ca in zilele in care imi spuneai "te iubesc" si chiar simteai asta. inca ma mai iubesti, nu?

a continuat sa-l priveasca pret de cateva secunde, care i s-au parut ore. si-a pus palmele pe fata lui.a continuat sa-l priveasca...
s-a apropiat de ea.

nu. te rog nu. stii bine ca nu ma pot opri. te rog.

buzele lor au format o singura inima, care batea la unison. un singur puls, in ambele trupuri. un ritm accelerat al respiratiei. o dorinta stinsa si o dorinta aprinsa. inca una sfaramata.

nu.nu ma pot opri. trebuie. trebuie sa ma opresc.

degetele lui se plimbau pe spatele ei, apoi inapoi spre ochi, spre obraji, spre urechi. ramaneau suspendate in par. buzele ii coborau pe gat.

trebuie sa ma opresc.
te rog opreste-te! te rog.

pieptul lui se lipea de sanii ei, inima langa inima.

-opreste-te.
-imi cer scuze.
-nu-ti cere scuze. nu e vina ta.
-ba da e.
-ba nu e. daca...
-taci. chiar imi pare rau.

o stranse in brate si-si cufunda nasul intre gatul ei si umar.
ea privea tavanul printre firele lor de par incurcate. o navaleau amintiri. mirosul lui nu o ajuta cu nimic. il recunostea dintr-o mie. ii venea sa planga, dar stia ca nu rezolva nimic...

de data asta nu. gata.

-stii, am renuntat la A. pentru tine si as mai renunta inca odata si inca odata. dar de data asta nu pot. nu pot sa-i fac lui L asta. nu pot.
-inteleg. imi pare rau.
-e in regula.
-nu e. acum esti suparata.
-nu sunt suparata.
-nu vreau sa ne indepartam iar.
-nu o vom face.
-il iubesti?
-da.
-cat de mult?
-mai mult decat pe tine.
-deci ma iubesti?
-enorm.

prima scrisoare

ar trebui sa am un inceput, dar n-o sa am. pentru ca nu vreau si pentru ca nu stiu sa scriu unu momentan. vreau sa ajung la samburele povestii, acolo unde iti explic ce insemni pentru mine si tot ce-ai facut in tot acest timp.
si iata-ma dandu-ti explicatii pe niste site-uri, sau pe un blog amarat. totul pentru ca n-am cuvinte suficiente cand iti aud vocea. pur si simplu clachez. vocabularul meu se saraceste in ultimul hal si raman doar cu "da", "nu", "nu stiu" si evident "te iubesc". am aruncat de atatea ori cu fraza asta in alte persoane, fara s-o simt, fara sa-mi pese macar o secunda. si poftim, de data asta o simt pana in maduva oaselor si o simt atat de tare incat ma doare.
stii, cand imi zici si tu "te iubesc", ei bine uneori incep sa plang. dar nu, nu te speria, nu e de rau. e bine. e prea bine si ma simt atat de copil in preajma ta, ma simt atat de bine, imi vine sa cant tot timpul, si rad tot timpul, si sa te tin de mana pana la epuizare. pana cand mainile noastre se contopesc intr-una singura si ramane asa, pentru totdeauna.
si plang ca un copil care realizeaza ca furtuna a trecut si soarele e afara. plang ca un adult care isi da seama ca mai exista un copil in el, cand priveste pe geam la soarele cald de dupamasa.
deci nu inteleg unde bati! cine esti? ce vrei? ce naiba esti? daca a fost ceva intre noi candva?
deci am luat-o razna. asta inseamna 18 ani? asta inseamna a fi majora? sa imi umplu creieru si sufletu cu nebunie? daca da, atunci te rog sa imi inlocuiesti nebunia cu numele tau si sa nu mai pleci niciodata.
vreau sa fiu fumul din jarul tau, iar tu jarul din tigara mea, sa fiu tigara de pe buzele tale.
nu uita dragul meu... cand eu imi aprin o tigara tu tragi un fum in piept.

bloodstream

okay, cel mai probabil am luat-o pe ulei in ultimu hal.
sunt atat de fericita uneori, incat ma loveste depresia [evident fiindca sunt o pesimista si jumatate]. oricum nu tine mult:)))
dar e ciudat, pt ca sunt fericita si imi vine sa sar in sus in fiecare clipa, si nu ma mai enervez chiar din orice, si daca o fac am cu cine sa vorbesc si... si e ciudat ca vocea aia nu mi-o pot scoate din cap. ma simt atat de bine vorbind cu el. si totusi e un an jumate... mai sunt doua [fuckin'] saptamani pana ne vedem. deci nu cred ca imi doresc sa traiesc ceva mai intens, mai...maxim [am spus] decat prima imbratisare.
am fluturi in stomac si... si eeeee aiureaaaaaaaa. nu mai vreau asta. am zis ca nu mai vreau, dar pentru dumnezeu,vreau atat de mult sa continue totul, sa nu se termine totul brusc. vreau sa dureze o eternitate, pana si acel "hey" la telefon. pana si " bine ba, te pup". deci frate am luat-o razna rau de tot. vreau totul:|


ok, nu ma bagati in seama,dar sunt hiper mega super extra ultra fericitaaaaaaaaa!

i love you honey:*