sâmbătă, 25 iunie 2011

you can buy me with a coffee

si dupa atata timp, aveam ocazia sa-l revad...
oare tu ce-ai fi facut, in locul meu?


iata-ma, stand in fata lui, uitandu-ma in cafeaua mea cu lapte.
-pot sa iau zaharul tau?
-p-poftim?
-pot sa iau zaharul tau?
-da...
-mersi.
nu mi-am ridicat privirea din ceasca mea.
nu, eu nu beau cafeaua cu zahar. desi, poate azi, as fi facut exceptie...
mi-am ridicat privirea din ceasca si l-am privit in ochi.
se uita la mine, in timp ce-si turna zaharul in cafea.
-stii, eu nu beau cafea in mod normal.
-nu... nu stiam.
-dar azi beau.
am tacut.
-mi-ai facut pofta. stii, cand ne-am intalnit, in pub-ul acela, tu beai o cafea. apoi ti-ai luat o bere si mi-ai spus ca ti-am facut pofta.
-da?
-da. nu mai stii?
-nu...
-ce e cu tine?
-n-nimic...
-obisnuiai sa vorbesti mult. asta imi placea la tine.
-si tu.
-si eu ce?
-conversai mult, cu mine...
-oh... asa e!
voiam sa-i spun totul, dar ceva imi spunea ca distanta ar fi devenit si mai mare, decat era deja. pe langa distanta propiu-zisa, as mai adauga-o si pe cea psihica si cea sentimentala. imi ajungea pana peste cap gramaju fiecaruia dintre ele. nu-mi trebuia o supradoza de ignoranta.
cel putin... nu inca una.
-tot cred, ca ceva e in neregula cu tine.
-poate...
-vrei sa stii de ce ne-am despatit, nu?
-nu...
-nu.
-da...
-deci...
-nu stiu...
-nu te inteleg.
-nici eu. nu reusesc sa-mi dau seama nici dupa atata timp, dupa atatea luni... inca ma intreb unde naiba am gresit! ma crezi? continui sa-mi pun aceleasi intrebari, din nou si din nou, dar raspunsurile sunt mereu la fel: aceleasi si neterminate...
-dar tu...
-dar eu n-am fost suficient de buna pentru tine.
-nu e...
-stiu. poate te-ai asteptat la mai mult. nu sunt pregatita sa-ti spun tot. pot sa-ti povestesc toata viata mea, fara nicio jena, dar...
-dar?
-dar n-am fost in stare sa-ti spun ce simt pentru tine...
-adica?
-stii ziua in care m-ai sunat, sa-mi urezi "buna dimineata"?
-da...
-mai stii ca te-am intrebat ce-amvorbit de dimineata, ca nu-mi aminteam? daca ti-am spus ca te iubesc?
-da.
-iar tu mi-ai spus "mi-as fi amintit, daca mi-ai fi spus asta".
-da.
-tu mi-ai zis ca s-ar putea sa-mi spui si tu asta si s-o iau ca atare, daca fraza nu e urmata de "glumesc".
-si tu ai tacut... apoi ai schimbat subiectu.
-stiam ca ti-ai dat seama, de ce fug...
-nu e asta. am inteles.
-atunci? de ce ne-am despartit?
-nu stiu. pur si simplu a disparut tot...
-cum?
-nu stiu.
-eu am 3 teorii. dar nu ti le zic acum. mi-am terminat cafeaua, mi-am luat inca o doza de dor. asteapta sa plec. nu ma urma si continua sa ma ignori. ok? ma duc sa platesc...
-nu. o platesc eu si pe a ta.


ma poti cumpara cu o cafea... sunt atat de ieftina.