parfum de tigara

aroma de betie. iar ma trezesc intr-un alt pat. un alt pat necunoscut. de fapt, recunosc peretii camerei. sunt plini cu postere al unor formatii vechi si populare, a unor drogati ce s-au sinucis. sid vicious zambeste strengar si continua sa-si fumeze linistit jointul. rad. rad isteric. vreau si eu unul. vreau ce-am fumat aseara, desi nu stiu ce-am fumat aseara. imi reamintesc ca nu sunt la mine acasa si ma uit sub plapuma. sunt singura in pat. sunt imbracata. deci nu s-a intamplat nimic. asta e bine.

-neata draga.
-aaaa...tu cine esti?
-sunt nora, prietena lui alin.

genial. intr-o casa de unguri.

-trebuie sa plec.
-of. stai la micul dejun.
-nu. chiar trebuie sa plec.
-trebuie sa apara alin. a mers sa cumpere lapte si m-a rugat sa-ti spun sa-l astepti.
-cine pula mea-i alin?

si-mi arata o poza. ma abtin sa nu plang, sa nu fac isterii, nu vreau sa-l fac de rusine. e, e fostul meu prieten. eu ii ziceam mihai...
e primul...
singurul...

-deci ramai?
-nu. plec.
-te rog ramai.
-nu pot. am intarziat la lucru.
-dar e duminica.
-ore suplimentare. am nevoie de bani.
-oh termina. e 1 decembrie. nu se lucra azi.
-atunci voi merge la biserica.
-pe cine minti?

cred ca ma uitam la ea ca la felul doi.
mi-am luat geaca, si un pachet de tigari de pe masa. am inchis usa-n urma mea si-am coborat scarile-n graba.
mi-am apris urgent o tigara si m-am lipit de perete. am cazut in vine, si-am ramas asa ceva vreme, aprinzandu-mi tigara dupa tigara.

avea mereu grija de mine.
pff, s-a dus dupa lapte. ca atunci cand...
cand ma trezeam in bratele lui, pe balcon, tremurand de frig. cu un vag parfum de tigara, de la chistoacele stinse langa noi.
parfum de tigara... asa miros acum. si pun pariu cam am aroma de betie.
avea mereu fructe si legume proaspete. la prima vedere credeai ca e vegetarian, dar nu era. doar, de fapt, poate era. asa... pentru mine.
tot timpul cumpara lapte cand mergeam la el. stia ca sunt un necaz cand beau si el avea grija de mine. avea un dulapior plin cu medicamente in bucatarie, chiar langa frigider. o sticla cu vin rosu, dulce, tot timpul deschisa. tigari langa ea.

sunt in centru. strazi pe care le-am cutreierat ani de zile, azi imi par de nerecunoscut.
de ce e azi 1 decembrie?
ce cautam eu la el, de 1 decembrie?
ce naiba am facut aseara?

buzunarul meu vibra ca un nebun. raspund fara sa ma uit cine ma suna.
-esti bine?
-aaa... da mihai. multumesc.
-de ce n-ai ramas?
-de ce sa raman?
-pai nu te-am mai vazut de ceva vreme.
-da. de aseara.
-hai. termina. nu te-am vazut de... de atunci.
-pai. uite care e treaba: nu-mi plac prietenele fostilor mei prieteni. si pe langa aia e si...
-si ce? frumoasa? draguta?
-unguroaica.
-de cand nu-ti plac ungurii?
-de atunci.
-de ce?
-stii bine de ce.
-credeam c-ai trecut peste.
-ai crezut gresit.
-mai stii cand...
-trebuie sa inchid. pa.

si-am inchis fara sa clipesc. dar apoi am clipit. mult si umed. mi-am mai cumparat un pachet de tigari si-am fumat ca un tren. avea sa fie o zi grea.

ma intalnesc cu tipul de aseara. imi fumez portia, mai cer una la pachet. merg spre lumina.
concertul ia sfarsit. luminile s-au stins. cineva a coborat cortina.

totul revine la negru.
la alb.
la gri.
la frig.
la ceata.
sunt confuza.
sarut un necunoscut si-i urez sarbatori fericite.
imi spune ca el e mihai.
nu-mi pasa.
il las acolo, in parcul inghetat.

imi termin portia.

ma duc sa-mi mai iau una.

ma indrept spre lumina.