o iubeam

refuzam sa accept ca ma iubeste.

au trecut luni, iar eu nu puteam sa-i spun c-o iubesc. de fapt, nu era vorba ca nu-i puteam spune. ii spuneam, dar nu-i aratam, iar asta ma facea sa ma simt jalnic.

eram mereu cu alta tipa. ii spuneam de fiecare data cand mergeam la vecina si ea reactiona razand "bine. du-te, dragul meu." intentia mea era s-o ranesc, ca sa-mi dea pace. simteam ca ma iubeste, iar gandul asta ma ingrozea peste masura.

i-auzi... eu sa fiu iubit.

sa fiu iubit...

si a continuat asa, mult timp.

la un moment dat, am realizat ca vecina nu insemna prea mult pentru mine [oricum nu-i pasa de mine, iar ca sa fiu sincer, sentimentul era reciproc], pentru ca EA, draga mea, imi era mereu aproape, indiferent prin ce-o faceam sa treaca.

cu toate astea, desi am ranit-o, n-am mintit-o niciodata si stiu ca nici ea nu m-a mintit pe mine. mi-a zis ca apreciaza faptul ca nu-i ascund nimic, iar asta e unul dintre motivele pentru care ma iubeste si se bucura ca m-a gasit.

dupa jumatate de an, ne-am cam despartit. am realizat ca o iubesc mai mult ca orice si oricine, iar gandul ca ar putea fi cu altcineva ma obseda zilnic. stiam ca e ca mine, iar asta ma speria. eu, unul, sunt plin de surprize: iar daca eu am ranit-o, ea de ce nu ar face-o?

mi-am luat telefonu in maini, ca un idiot, i-am tastat un mesaj din care am lasat-o sa creada ce vrea. mi-a scris, sec, inapoi: "sa nu-mi mai vorbesti niciodata". evident, orgoliul meu masculin s-a umflat. asa ca n-am cautat-o. dar, de multe ori luam telefonu in maini si incepeam sa-i scriu numarul, apoi ma opream.

in fiecare sambata lucra. obisnuia sa ma sune in pauzele de tigara, sa mi se planga de clientii de la mese, sa rada de mutra unei mirese sau de betiile trase de femei. uneori, ma suna ca sa se "reincarce". zicea ca o umplu de energie... ca fiinta mea, iubirea mea, o ajuta sa traiasca, sa mearga mereu inainte, cu capul sus... sa nu mai cada niciodata, sa nu mai priveasca in trecut.

vreau sa fie sambata.

ma suna cand avea probleme, ma cauta cand era fericita, pentru ca eu eram "singurul om cu care ar imparti totul"...

am vorbit cu ea de curand. suntem prieteni... doar prieteni.

dar o iubesc.

maine o sun si ii spun ca o iubesc.