joi, 29 octombrie 2009

a trecut ceva vreme

abia atunci am realizat ce s-a intamplat...




nu dormisem de 36 de ore, iar corpul meu tanjea dupa o masa copioasa, dar degeaba. am mancat apoi am vomat totul. nu reuseam sa ma tin pe picioare, iar corpul meu tremura din maduva oaselor. apoi totul a devenit confuz, colorat, negru.

mergeam spre scoala, intr-o zi tare urata. urata din toate punctele de vedere. era o vreme posomorata, prea frig, iar zapada era inghetata pe drumuri.
cheful meu de ore era mult prea mic pentru a si ajunge in clasa. am renuntat fugind in cafeneaua de langa faculta. m-am intalnit cu cativa prieteni, am asistat la ultimile barfe din lumea cotidiana, sorbind din cafeaua mea amara.
am simtit o vaga aroma de iarba proaspat uscata, in aer, neintelegand de unde venea. am fost servita cu un joint, pe care l-am refuzat cu greu. trebuia sa renunt la viciul meu, asa ca... pana la urma am fumat cu ei.
m-am decis sa merg macar la ultimele doua ore, asa ca am luat-o la fuga pe scari.
barbati, o gramada de barbati. ma dezgusta barbatii. nu demult invatasem despre fobii, auzind si de o oarecare fobie pentru barbati, din partea femeilor, copiilor.
asta sa fie oare?
nu. sincer nu cred. eu simt ura fata de ei, dispret, greata. mi-e scarba de obiceiurile lor cretine, cum ar fi scarpinatul la coaie, degetele in nas, aerele care si le trag, atat metaforic vorbind, cat si pe cavitatea bucala/rect [la ei e tot una], prostia cu care se dau mare, viciile lor si mai ales mentalitatea lor stupida de a ridica in slavi orice vagin ambulant.
am urcat toate scarile, apoi am luat-o la stanga, fugind spre sala de curs. am luat coltul, uitand ca simturile mele sunt mult mai dezvoltate cand sunt si fumate. bineinteles, doua perechi de coaie bine alcoolizate se indreaptau spre mine. mi-am inclestat pumnii si dintii, aratandu-mi astfel pometii mult mai proeminenti decat de obicei. se apropiau de mine mult prea repede, iar eu fiind in fuga, nu aveam cum sa ma opresc. apoi m-a cuprins groaza...

am adormit in fata WC-ului, rezamandu-ma de calorifer. era cald, iar eu adorm mult prea usor la caldura.
m-a trezit mirosul ingrozitor de voma, in timp ce dormeam in ea.
nu, nu bausem nimic inainte si nici nu m-am drogat.
trecuse ceva vreme de atunci si inca eram in recuperare. vroiam cu orice pret sa traiesc macar un an in plus, ca sa-mi termin studiile. cel putin nu muream atat de proasta.
m-am ridicat, am spalat pe jos, apoi m-am bagat in cada.
marina era la scoala. desi am privit-o ridicandu-se din pat, fugind goala pusca spre baie, imi doream s-o mai vad odata. as fi vrut sa stea pe capacul de la wc, cum face de obicei cand fac eu baie. sa stea si sa fumeze incet, facand cerculete, incercand sa-mi distraga atentia de la problemele mele tampite. ii reusea de fiecare data.
as fi vrut sa fie acolo, pe capac.
pe capacul de la WC.
sa fumeze.
sa faca cerculete.
sa spuna bancuri cu blonde.
sa-mi spuna ca ea e blonda naturala, dar se vopsete doar pentru ca eu o vopsesc.
as fi vrut sa fie atunci, acolo...

brusc simteam cum toata cutia mea toracica sta sa explodeze. durerea coborea incet spre ovare, apoi a devenit atat de insuportabila, incat am inceput sa aud tipete de femei, care sunau de parca tocmai ar fi vazut un om mort. exact in timpanele mele, parca spargandu-le.
atunci am realizat ce s-a intamplat...
zapada de sub bocancii mei, era rosie, iar eu eram in genunchi. nu-mi mai simteam picioarele deloc, iar pieptul meu pulsa extraordinar de tare. simteam o caldura fugind in jos pe sira spinarii, in timp ce mainile mele incontrolabile imi apasau stomacul.
alte maini imi umblau de la piept, la mijloc, degete date cu oja rosie si manichiura frantuzeasca. doua voci, aceleasi voci de femeie, soptindu-mi "rezista", "da-ti mainile de acolo", "suna la..."
apoi totul negru.

**

cand m-am intors de la scoala, lara era in cada. apa era rosie. ea era sub apa, dar traia. am scos-o la suprafata si-am privit-o in ochi. avea pupilele atat de dilatate incat puteam sa vad ce traieste. trecutul ei se intorcea tot timpul, cand nu eram langa ea. acei doi barbati se ascundeau intotdeauna dupa spatele ei, injunghiind-o tot mai tare, de fiecare data...

Niciun comentariu: