pentru ca...

imi luasem gandul de la tine, dupa prima conversatie. stiam ca trebuie sa... ei bine, sa tac.

si-am tacut, desi, ca sa fiu sincera, am mintit.

nu mi-am luat gandul de la tine.

dar speram ca tu...

iti simteam respiratia pe ceafa.

imi puteam auzi inima batandu-mi in urechi. voiam sa inceteze.

de fapt... voiam sa pleci. chiar imi doream sa pleci.

ma simteam incoltita, lipsita de protectie in propia-mi casa, camera, trup.

m-am ridicat de pe pat si m-am asezat pe taburete. te vedeam din profil si crede-ma ca de fiecare data cand imi intorceam capul, imi doream de fapt, sa te privesc in ochi.

ai inceput sa fredonezi ceva.

-uhm, canta.

-acum?

-da.

-ce?

-nu stiu. ce vrei tu.

mi-am aprins o tigara, am incercat sa-mi inchid ochii si m-am lasat lovita de sageti.

te-am auzit cantand, dintre bubuiturile inimii. te-am fixat cu privirea si atunci am realizat ca voiam sa urlu tot ce ma apasa, in privinta ta. in schimb, am omorat un chistoc in scrumiera, m-am ridicat de pe taburete si m-am lipit de perete. stateam aproape de usa, de parca as fi putut evada. in mod normal, trebuia doar sa invart broasca, sa trag usa, sa ies si sa fug. si voila: amaruia evadare.

dar...nu.

am stat acolo si m-am chinuit.

nu-mi doream sa taci nici macar o secunda. mi-as fi dorit sa fii o muzicuta care sa cante non stop, pana as tranti-o de pereti.

ce-ar fi daca te-as intreba? de fapt, ce-ar fi daca ti-as spune? nu. nu. nu. ce-ar fi sa tac?

-de-ai vedea ce privire ai!

-de-ai stii ce gandesc.

am inceput sa radem.

nu era chiar rasul meu. ma uitam la tenesii mei jerpeliti si la tivul rupt al blugilor.

ne-am plimbat prin ploaie azi... ca doi prieteni. da. asta suntem noi, nu? prieteni. doi prieteni. doi... prieteni.

-la ce te gandesti?

-la... nu stiu. doar gandeam. nu stiu la ce, dar nu poti sa ai un moment fara a gandi, deci ma gandeam la ceva.

-vino aici.

si-a intins bratele spre mine.

-nu.

-vino aici.

-nu.

-vino aici!

-nu...

m-am dezlipit de perete. m-am asezat din nou pe taburete. mi-am mai aprins o tigara.

-vino...

-nu! mai canta.

-nu te mai uita la mine.

-ok.

ma uitam la picurii de pe geam. se insera.

adica ce-mi puteam dori mai mult?

aveam o tigara in mana, un apus stins in ploaie, o fiinta fascinanta in propia-mi camera, niciun ban in buzunar si multe sentimente aruncate unu peste altu, vajaind in urechile mele.

da... oare ce-mi doream mai mult?

stiu! un caiet si-un pix. voiam sa descriu momentul, ba chiar ma gandeam cum as putea sa-l desenez.

nu...

voiam sa descriu toata ziua de azi.

toata.

fara sa-mi dau seama, te-am fixat cu privirea, ca o idioata.

vocea ta s-a stins, incet, murmurand niste versuri indescifrabile.

-vii aici?

-uhm... nu.

-nu ma face sa ma ridic.

-nu.

te-ai ridicat si-ai venit in fata mea. mi-ai luat palmele-ntr-ale tale.

-vino aici.

oricat m-as fi impotrivit, acum chiar nu puteam sa fug. imi doream sa fiu langa usa, sa fug ca o lasa.

dar, din nou, nu...

mi-am lipit fata de pieptul tau si-am stat acolo, surda, muta si oarba.

mi-am ridicat palmele si le-am pus intre noi. as fi putut sa te imping, dar nu puteam.

mi-era rau si tremuram. voiam sa stau jos, voiam sa beau apa. ma simteam ca si cum as fi avut soarta intregii lumi in mainile mele, pentru doua secunde si evident, am, ei bine, am distrus tot.

-eu... eu...

-tu, esti ca un copil.

-eu...

-da. esti ca un copil.

spuneai vorbele astea, atat de calm, privindu-ma in ochi.

-mie-mi vine sa plang.

-exact ce ziceam: ca un copil.

stiam ce urmeaza, dar nu eram sigura daca trebuia sa fac ceva, sau nu.

mi-am lipit iarasi capul de pieptul tau. nu-mi mai placea acolo. prea multe batai ale inimii mele, amestecate cu vocea ta, cu bataile inimii tale. era un haos total. voiam sa te privesc in ochi si...

-copilule?

-d-da?

-uita-te la tine!

-da chiar ma simt ca un copil, in clasa a treia.

-de ce?

-pentru ca...

ti-ai lipit fruntea de a mea. practic, m-ai lasat muta si-ai distrus barierele.

-pentru...

-...ca...

tigara ardea in scrumiera, de una singura.

noi ne-am prins intr-o imbratisare calda, buzele noatre imbratisandu-se si ele.

tigara sta sa se stinga, de una singura.

muzica s-a oprit.

auzeam picurii ploii lovind geamul.

soarele se stinse demult in ploaie...