-acasa. nu?
-pentru mine da.
din prima clipa in care am calcat in teatru 74, m-am simtit ca acasa. pe canapelele comfortabile, simple, cu o cafea buna si tigari. miros de iasomie de la betisoarele ce ardeau pe mese.
mi-am luat prietenii si i-am adus acolo.
mi-am facut si mai multi prieteni intre zidurile de caramida, pe muzica buna, cu gust.
aveam o perioda in care mergeam zilnic.
mi-ar fi dor... mi-ar fi dor sa merg acolo sa stau pe canapea, sa sorb dintr-o cafea si sa palavragesc.
s-o intreb pe nora daca imi da un slim mentolat.
sa-l rog pe pierre sa-mi faca o alta cafea.
sa joc table cu catalin.
sa vorbesc cu ana despre facultate.
sa-l intreb pe theo daca ne poate face un grup al liceului.
sa ma certe nicu mihoc cand il salut cu "buna ziua".
sa-l innebunesc pe margi sau pe madalin ca prima piesa care o voi scrie eu, de una sigura, o voi juca aici. pe scena de la etaj, desi, mi-ar place sa fie jos, in cafenea. intre oameni, cu bauturile in fata, fumand linistiti cate o tigara.
mi-ar fi dor sa merg la concerte sau la petrecerile care se tin acolo.
mai am un an cu 74, inca un an de liceu.
ar fi aiurea sa plec... as vrea sa raman aici. oricat de mult imi doream sa plec din orasu asta, o sa-mi fie prea dor de casa mea... de casa noastra prieteni. de locu in care ne adunam seara la o bere.
o sa-mi fie dor de teatrul 74.
mai am un an si o sa profit la maxim de locaul asta.
uite un video, de la un concert din 74:
pentru mai multe informatii legate de teatru 74: http://ro.wikipedia.org/wiki/Teatru-74
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu