furtuna de aseara

e miezul noptii.
eu numar strazile pustii.
am sarit pe geam, stiind ca se apropie o ploaie calda de vara. imi place ploaia.

am la mine o tigara, un chibrit si caderea-n gol.
ploaia de vara e furtuna. vantul ma palmuieste cu picurii grei si reci de ploaie. ma ustura fata.

tigara s-a udat, chibritul l-am pierdut, caderea continua.

furtuna-i tot mai deasa, am pierdut numaratoarea, sunt oarba, surda, muta. sunt uda leoarca.

caderea continua.

"o iubesc. de ce nu intelege ca e singura pe care o iubesc?"
sunt oarba.

"maine va fi mai bine"
sunt muta.

"de ce nu-mi raspunde la telefon?"
sunt surda.

masinile trec cu viteza.
eu cad in gol.

"n-am vrut sa ne certam. sper ca esti bine"
caderea continua.


nu sunt buna de nimic si totusi ploaia ma accepta asa cum sunt. ea ma vrea indiferent, pamantul ma vrea cu orice pret: muta, sudra, oarba, in caderea continua.
simt mirosul ploii, ii simt gustul. atat.

vad vag trei umbre albe in fata mea. imi ajung pana la genunchi. latra si maraie.
e catelul care l-am crescut de cand era cat un sobolan. in spate e cateaua lui si-un mascul mai tanar. ea indrasneste sa se apropie de mine. ma miroase, maraie. cainele meu latra, ea scheauna. se retrage. al meu se apropie, m-aplec la el.

"ce faci puiul meu?"
el scheauna si-mi linge ochii.

ma vindeca: vad, aud, vorbesc, viteza scade.

ceilalti doi pleaca, el ramane. vorbesc cu el ca si cand m-ar intelege. el scheauna, eu plang.

-puiule, mi-e frig...
isi baga botul sub mainile mele incolacite, dupa care isi urca capul pe umarul meu.
scheauna atat de tare, incat ii aud ecoul zdrobindu-mi timpanul. sparge caderea si-o ucide cu un singur sunet.

trag aer in piept. suspin.
el scheauna.
eu plang.
el latra.
eu rad.
el sare si da din coada.
eu ma ridic si ii zambesc.

"te iubesc"