be the first one to know.

vineri, 26 martie 2010

o clipa

pasari, copaci, vant, masini, oameni, asfalt, zgomot, animale, animale moarte pe marginea soselei, muguri de copaci, primavara, vara, somn, inceput, dragoste, uitare, negare, oameni bolnavi, muzica, stranut, eternele cuvinte...

uneori, toate astea ma dispera. ma arunca intr-o prapastie fara fund, lasandu-ma sa cad, sa cad, sa cad... pentru o clipa as vrea sa dispara tot. sa fiu doar eu in prapastia aia, fara sa simt cum cad. sa fie intuneric, sa plutesc.
pe zi ce trece, clipa aia mi-e tot mai interzisa, tot mai indepartata.
oare imi va placea la nebunie acolo? poate n-as mai vrea sa plec niciodata... poate din cauza asta mi-e interzis sa stiu cum e. poate asa va fi viata de dupa moarte, daca o pot numi "viata".
dar ce ma fac fara foile mele albe si fara creioane? ce-o sa ma fac fara muzica? ce-o sa fac fara sa gandesc? sa fiu intr-un lapsus continuu de ganduri? fara sa mai stiu gustul tigarii? fara sa mai aud scartaitul minei de creion pe o foaie ieftina? fara sa-mi transpun gandurile in cuvinte, desene... muzica?
ar fi atat de bine sa incetez din gandit... as avea un moment de liniste.
o clipa.
atat.

Niciun comentariu: